Acts 20

Paulo zâk Makedonia sot Grik hânân arip.

1Den kwamit patâ buŋ oi Pauloŋâ Yesugât kâmut diiziŋgâm den dâzâŋgomŋâ kândâtziŋ kelikŋâ Makedonia hânân arip. 2Hân zoren âim Yesugât kâmut kâtigibigât den doŋbep dâzâŋgomŋâ walâziŋgâm Grik hânân arip. 3Zoren kâin karâmbut ândim saruyân geim waŋgâyân zâim Siria hânân âibâ sâi Yuda a ziŋâ kunam sipkune waŋgâ birâm Makedonia hân mâtâp arip.

4Oi a itâ zorâŋ zâk sot âiwe. Berea kamânân gok Sopate, zâk Piroregât nanŋâ. Tesalonike kamânân gok Aristako sot Sekundo sot Derebe kamânân gok Gaio sot Timoteo sot Asia hânân gok Tikiko sot Toropimo. 5A yatâ zorâŋ kândom âi Taroa kamânân mambâtniŋgâm ândiwe. (Pilipi kamânân nâ Luka Paulo kândiaŋgâm betniŋan sâne âiwen.) 6Oi Yuda zeŋgât nalem niniŋaŋgât kendon patâ kutŋâ Pasowa, zo âki Pilipi kamânân gâbâ waŋgâyân zâim âim tâindâ sirâm bâtnâmbut oi Taroa kamânân takâwen. Zoren sirâm nâmburân zagât ândiwen.

Pauloŋâ Taroa kamânân katep ŋâi mumuŋan gâbâ mâŋgeip.

7Sirâm nâmburân kânokgât kendonân nen nalem ninam minduwen. Paulo zâk haŋsâi âibat sâm den dâzâŋgom kiri ma ŋâtik tânâmŋâ oip. 8Mirâ umŋâ tarâwen, zoren kârâp âsakŋâ doŋbep seip. 9Oi katep ŋâi kutŋâ Eutiko, zâk Pauloŋâ den sâi nâŋgâm tap mâtâp mâigân gâbâ uman nelâmkoi zem hânân gei koi zei mem zaatne moip. Oi mirâ zo kârep patâ. Um karâmbut kwâkŋan topŋan. Zoren kwâkŋan gâbâ gei koip. 10Pauloŋâ geimŋâ katep zo kwârakum lumŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Âigirâp mân utnek. Zâk umŋâ mâŋgim ziap. Mân muap.” 11Yatâ sâmŋâ mirâ umŋan zâim nalem kâsâpkum nemŋâ zen sot âragum tatne haŋsâip. Haŋsâi zâmbam arip. 12A zen katep zo diim mirâziŋan zâim umziŋ âlip oip.

Pauloŋâ Milete kamânân arip.

13Nâmbutŋâ nen Pauloŋâ sâi waŋgâyân zâim Aso kamânân kândom âiwen. Paulo zâk hân mâtâp âim Aso kamânân waŋgâyân zâibam oip. 14Oi ko Aso kamânân âim muyageniŋgâm waŋgâyân zâi niŋgiri ârândâŋ âiwen. Âimŋâ Mitilene kamânân takâwen. 15Zobâ sirâm ŋâin âim Kio hân walâwen. Zobâ sirâm ŋâin Samo kamânân takâwen. Zobâ sirâm ŋâin Milete kamânân âi takâwen. 16Paulo zâk Yerusalem kamânân kek âibat sâm Epeso kamânân mân âim Milete kamânân arip. Asia hânân ândei Yuda zeŋgât kendon Pentekos, zorat narâk walâbapkât op Yerusalem kamânân kek âibatkât sâip.

Epeso kamânân gâbâ Yesugât kâmut galem a gâne den dâzâŋgoip.

17Milete kamânân gamŋâ Pauloŋâ a sâŋgonzâŋgoi Epeso kamânân âim Yesugât kâmut zeŋgât galem a diiziŋgâne gawe. 18Gane Pauloŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ Asia hânân gam zeŋgâren nep tuum gâwan. Zo topŋan gâbâ nâŋgâm naŋge. 19Nâ a ginŋandâ Kembugât kore op ândiwan. Oi Yuda zen kâsa otninetâ sâknam kwâkŋan ândim isem ândiwan. 20Oi den dâzâŋgobatkât ŋâi mân ziap. Zen âlip upigât den siŋgi âlipŋâ sombemân sot mirin aksik dâzâŋgowan. 21Oi Yuda a sot Grik a, zen umziŋ melâŋâ Anutu mâteŋan Kembuniŋâ Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbigât dâzâŋgowan.

22Irak ko Kaapumŋâ umnan saam diinigi Yerusalem kamânân âibâman. Zoren aria kut ŋâi ŋâi otnibi, zo mân nâŋgan. 23Ka Tirik Kaapumŋâ itâ tirâpnogap. Zoren aria tâk namin nâbane tap sâknam nâŋgâbat. 24Nâ ândiândinaŋgât nâŋgâm keŋgât mân uan. Nâ ândiândinâ mân aŋgân kârâbat. Kembu Yesuŋâ nep diŋ sâm nigip, zorik tuum âibatkât nâŋgan. Anutu um lumbeŋaŋgât den siŋgi sa laŋ kârâbapkât nep diŋ sâm nigip.

25Oi ŋâi sa nâŋgânek. Nâ Anutu um topŋan ândiândigât den siŋgi dâzâŋgom osetziŋan ândia nikme, zo dum zagâtŋâ sâŋgânâ mân nikpi. 26Itârâŋ dâzâŋgua nâŋgânek. Zeŋgâren gâbâ ŋâi tâmbetagobap, zorat tosa nâgâren mân zimbap. 27Wangât, nâ Anutugât den siŋgi âlip zo aksik dâzâŋgowan. Ŋâi mân birâwan, zorat tosa nâgâren mân ziap. 28Zen ziiŋak galem oraŋgâm kâmut gakâziŋâ galemziŋ upi. Tirik Kaapumŋâ zo zeŋgât galem a sâm zâmbarip. Kembugât kâmut zo Yesu zâkŋâ gilâmŋandâ kwâlâziŋgip, zen galem otziŋgâm ândibi.

29Nâ itâ nâŋgan. Nâ birâziŋgâm aria a nâmbutŋâ zen wâu ulin yatâ tâmbetzâŋgonam gabi. 30Oi osetziŋan gâbâ a nâmbutŋâ muyagemŋâ zen a nâmbutŋâ zeŋgât a upigât den bâliŋ sâm um gulip kwatziŋgâbi. 31Zorat zen galem oraŋgâm ândibi. Kendon patâ karâmbut zorat umŋan sirâm ŋâtik zo girem den dâzâŋgom isem gâwan. Zen zorat nâŋgâm ândibi. 32Oi nâ Anutugâren zâmbansan. Zen Anutugât lumbeŋâ den zo nâŋgâm ândibi. Yatâ utne Anutuŋâ tânzâŋgoi bonŋâ muyagibi. Yatâ opŋâ a ambân mem kubikziŋgip, zen sot opŋâ bonŋâ muyagibi.

33Nâ a ŋâigâren kât sikum mot mân mimbatkât sâwan. 34Ninâ sot arâpnâ neŋgât bitnandâ tuuga muyagei mem nem ândiwen, zo âlip nâŋge. 35Nâ mâtâpŋâ dâzâŋgom naŋgâwan. Zen nep kâtigem tuune kât mot muyagei a ambân kanpitâ zo ziŋgâbigât mân kwakpi. Mâtâp zo tirâpzâŋgowan. Oi yatik opŋâ zen Kembu Yesu den itâ sâip, zo nâŋgâm ândibi. Den zo itâ,

‘Kut ŋâi ŋâi mimiŋ, zo âlipŋâ. Ka kut ŋâi ŋâi ziŋgâziŋgâŋ, zorâŋ umâlep zâizâiŋ.’”
36Paulo zâk den yatâ sâm dâzâŋgom simin liim zen sot ninâu sâip. Ninâu sâi isemŋâ lum kândât kelikŋâ pane arip. 37Oi itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen dum zagâtŋâ sâŋgânâ mân nikpi.” Yatâ sâi umziŋ bâliŋ oi zo yatâ lum kândâtŋâ kelikŋâ diim waŋgâyân âi parâwe.